Postat de: artzar | Octombrie 11, 2007

cind oamenii obisnuiti devin genii

Aristotel spune ca metafora este un semn al geniului, considerand ca individul care are capacitatea de a percepe asemanarile dintre domeniile separate ale existentei si poate gasi legatura dintre ele este o persoana cu inzestrari speciale.

Daca lucruri diferite seamana in anumite privinte, atunci poate seamana si in altele, mai profunde.

Graham Bell a observat asemanarea dintre structura interna a urechii si o membrana puternica, folosita pentru a deplasa piese grele si a conceput telefonul. Thomas Edison a inventat fonograful intr-o singura zi, prin gasirea unei analogii intre o palnie de jucarie, o bucata de hartie si vibratiile sunetului. Constructiile sub apa au devenit posibile prin observarea modului in care viermii patrund in material, construind intai tuburi. Einstein a derivat si pe urma a explicat multe din conceptele sale abstracte prin gasirea de analogii cu lucruri cotidiene, ca vaslitul intr-o barca sau statul pe o platforma in timp ce trece trenul.

De cate ori incercam sa facem ceva si nu reusim, ajungem sa incercam altceva. Oricat de simpla ar parea aceasta afirmatie, ea este primul principiu al intamplarii creative. Ne putem intreba de ce nu am reusit sa realizam ceea ce am vrut si asta este reactia normala, rationala. Dar accidentul creativ mai poate duce si la o alta intrebare: ce am facut, de fapt? Raspunzand la aceasta intrebare intr-un mod nou, neasteptat, este actul creativ esential. Nu este sansa, intimplare, noroc ci introspectie creativa de prim ordin.

Alexander Fleming nu a fost primul medic care a observat ca se formeaza mucegai pe o cultura de bacterii mortale. Un medic mai putin dotat ar fi ignorat acest eveniment aparent fara relevanta, dar Fleming l-a considerat „interesant” si s-a intrebat daca evenimentul are potential. Aceasta observatie „interesanta” a dus la penicilina care a salvat milioane de vieti. Thomas Edison se intreba cum sa realizeze filamente de carbon si, jucandu-se cu o bucata de plastilina si privindu-si mainile, a dat brusc peste solutie: impleteste fibra ca pe o sfoara sau o franghie. B. F. Skinner a evidentiat un prim principiu al metodologiei stiintifice: daca dai peste ceva interesant, lasa celelalte lucruri de-o parte si ocupa-te de acela.

Prea multi nu raspund atunci cand marea sansa bate la usa, tocmai fiindca vor sa urmareasca si sa termine un plan conceput in prealabil. Geniile creative nu asteapta pentru darurile sansei – ei cauta in mod activ sa ajunga la descoperirea accidentala. Geniile creative sunt genii fiindca stiu „cum” sa gandeasca, in loc de „ce” sa gandeasca.

Socioloaga Harriet Zuckerman a publicat un studiu interesant despre laureatii Premiului Nobel care traiau in SUA in 1977. Ea a descoperit ca sase dintre studentii lui Enrico Fermi au obtinut Premiul. La fel, Ernst Lawrence si Niels Bohr aveau cate patru studenti Nobelisti. J. J. Thompson Ernest si Ernest Rutherford impreuna au educat 17 laureati.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: